











DAA international







statistici



Misiunea lui Eliezer
Misiunea lui Eliezer Batranul Eliezer cauta o sotie
pentru stapanul sau. Ciudata insarcinare sau de-a dreptul imposibila.
La plecare Avraam, viitorul socru, i-a spus:
- Sa nu cumva sa-mi vii cu vreo gasculita canaaneanca! Du-te cat mai
departe si vino cat mai incet!
Eliezer era slujitorul cel mai de incredere. Ochii lui negri,
iscoditori, treji punctau ca doua pioneze un chip de nespusa blandete
si intelepciune.
Povestea noastra spune ca mai intai a intalnit-o pe Esther, oachesa,
zambitoare si cu gropite in obraji de forma unui spin de trandafir.
- Vrei sa fii sotia stapanului meu? intrebat-o el simplu.
Ea s-a oprit o clipa din freamatul ei de trestie tanara, apoi a zis:
-Da, vreau! Dar cum e stapanul tau? E inalt, e blond, are ochii
albastri, sta drept si mandru in sa, iar roibul lui e de rasa araba,
nu-i asa?
Eliezer a privit-o cu blandete, a ras usor, inchizand ochii, si i-a
raspuns:
- Nu tu vei fi sotia stapanului meu!
Degeaba a plans fetiscana, degeaba a suspinat, iar mutrisoara ei
bronzata s-a bosumflat ca un cimpoi – Eliezer nu s-a lasat induplecat.
Mai tarziu a intalnit-o pe Miriam. Era balana, trupesa, frumoasa, dar
de o frumusete mai asezata, mai gospodareasca. Batea maslinii in livada
tatalui ei.
- Vrei sa fii sotia stapanului meu?
Miriam si-a pus mainile in solduri si, gandindu-se ca a sosit vremea sa
se aseze la casa ei, a primit oferta.
Si au plecat. Pe cand strabateau plaiuri si deserturi, Miriam a inceput
sa-l descoasa pe Eliezer:
- E bogat stapanul tau? Ce avere are si cate capete de animale? De buna
seama ca are vii si livezii de nu le mai stii numarul…
Eliezer a zambit si a silit caravana sa se intoarca.
- Nu tu vei fi sotia stapanului meu!
A treia oara a intalnit-o pe Rebeca, pastorita cea sprintena. S-a
inteles degraba cu parintele ei si au plecat la drum. Au mers peste
munti, peste vai, peste coline, prin nisip si prin apa pana cand, in
departare, le-a aparut Isaac, stapanul, iar Rebeca, aducandu-si aminte
pentru ce se afla acolo, si-a tras valul peste ochi, negrabindu-se sa
se arate. Eliezer a zambit cu subinteles stapanului sau.
Peste ani, cand Rebeca si Eliezer stateau la taclale, la umbra, ea,
stapana gospodariei de acum, l-a intrebat intr-o doara:
- Si totusi de ce m-ai ales tocmai pe mine pentru Isaac?
- Pentru ca tu singura ai stiut sa astepti, i-a raspuns Eliezer, dand
peste cap o ulcica de lapte rece. Nu m-ai intrebat nimic de stapanul
meu tot drumul.
Apoi batranul a continuat mangaindu-si barba:
- Eu n-am ales doar o nevasta pentru stapanul meu, ci si o stapana
pentru mine. Mare lucru o stapana care stie sa astepte…
Emanuel VALCIU